welcome to goofyfoot holidays

intotdeauna mi-am dorit sa scriu

in fiecare interval important pe care il evaluez atunci cand ma uit la ce fac/am facut apare rusinos momentul in care imi dau seama ca nu am scris nimic. unul din obiectivele mele personale e sa devin scriitor.

intr-o lume atat de pragmatica si din ce in ce mai robotizata, suntem stantati sa renuntam la orice os de creativitate artistica sa le lepadam de vise care nu ne ajuta sa supravietuim in lumea noastra corporatista cu castigatori si pierzatori.

am vizionat de curand o prezentare TED (Idei ce merita sa fie raspandite) de pe blogul lui paul si am simtit exact acelasi lucru. cu fiecare an ce trece devine din ce in ce mai greu sa fiu creativ in ceea ce scriu. nu numai atat dar cu cat trece mai mult timp cu atat imi dispare si motivatia de a scrie.

piedicile sunt atat de normale: ceea ce merita scris s-a scris deja, e greu sa iti gasesti un stil propriu, oamenii nu mai citesc :), lipsa de inspiratie, de timp, de liniste, etc. amanam de fiecare data. imi notez tot felul de idei, de pasaje, descrieri de personaje dar nu concretizez. imi tot spun ca imi trebuie 2 saptamani de vacanta solitara undeva in mijlocul naturii. si niciodata nu imi fac timp.

azi insa mi s-a oferit sa scriu pentru o revista. nu e nuvela ce mi-o imaginez dar e un inceput. sunt foarte untuziasmat de asta in acest moment. in plus de ceva vreme mai scriu pe blogul asta si desi simt ca acum cativa ani as fi scris mai bine, sper ca aici in articolele astea sa imi recuperez creativitatea pierduta.

in plus daca va plictisesc pe voi sper sa fiti curajosi si sa-mi spuneti sa renunt. :)

numa bine,

C

4 Comentarii la “intotdeauna mi-am dorit sa scriu”

  1. Omenesti sunt toate piedicile simtite de tine Cezar (si de mine) in a scrie, in a ne exprima creativitatea..in acelasi timp daca nu o facem pierdem din ceea ce inseamna a fi oameni..din ceea ce inseamna a fi “noi”. eu refuz robotizarea, stantarea, sau sa ma lepad de vise..mai degraba ma lepad de lumea corporatista (de fapt tocmai mi-am dat de curand demisia:)

    Frank Herbert spunea ca nu a observat mare diferenta calitativa intre ce a scris cu chef, inspiratie, de la sine - si ce a scris cu greu, transpiratie, pur si simplu prin a se aseza la birou, chiar daca avea chef sa mearga sa dea la peste. Si omul asta a scris ceva la viata lui.

    Deci Cezar, fa-ti timp sa te asezi la birou..uita de “2 saptamani solitare in natura”..e ceva dragut, dar nu necesar..

    In alta ordine de idei, ce ti s-a oferit sa scrii despre? (pfiu..cred ca tocmai am tradus din engleza:)

  2. Marius,
    merci de incurajari si sfaturi.
    revista se numeste C3 de la “computers, communications, consumer electronics”
    si e un fel de Gadget in romania. vor sa scriu pt ei pe teme pe care mi le aleg. recenzii la produse, articole despre chestii noi din lumea tehnologiilor, etc.
    in alta ordine de idei, ca am uitat, bafta in ceea ce vei face acum dupa demisie :) abea astept sa vad incotro te vei indrepta

  3. Creativitatea nu se pierde cu adevarat niciodata, uneori e nevoie ca ideile sa mocneasca incet, ascunse undeva in mintea/inima ta pana cand iau forma. Luni sau ani, sunt pana la urma doar niste unitati de masura.
    Insa cand una dintre ele incearca sa iasa la lumina, cand vre-un personaj nerabdator isi iveste capul in mijlocul zilei tale ocupate, cand fraza perfecta de sfarsit de capitol apare in timp ce stai la coada la cumparaturi, nu le cauta cusur: nu te intreba de ce nu ai inca fraza de inceput, de ce personajul nu are inca chip, sau de ce mama ei de viata iti vin ideile tocmai cand nu ai timp.
    Cand vine valul, lasa-te dus!

  4. ??… n-am stiut unde sa întreb, asa c? am venit aici. foarte fain layoutul siteului. wordpress cumva? dac? da, ce tem??
    scuze de ndr?zneala cu poten?ial substrat plagiator ;).
    baft? ?i grij? la tamili :)

Scrie un comentariu

Pot fi folositi XHTML tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <blockquote cite=""> <code> <em> <strong>